Pentru Costel M....DUMNEZEU sa-l odihneasca......

A trecut ceva timp de cand s-a dus,26.08.1986.... Departe. Atât de departe încât numai gândurile bune îl pot ajunge din urmă.Totul e trist si asa o sa fie intotdeauna.Într-o zi năprasnică el s-a grăbit să ajungă mai aproape de Dumnezeu. Acum se înveleşte cu o aripă de înger şi priveşte către noi, dorindu-şi să ne fie bine. Da, ne e bine. Iubim. Trăim. Muncim. Încercăm să luăm frumosul din fiecare zi. Da, ne e dor de tine. Nespus. Nu te-am uitat şi nu te vom uita vreodată.Fiecare zi care trece fără tine este o tortură prelungită pentru noi. Mi-e frică mie de unele pe lumea asta, însă de moarte nu. De fapt, cred că moartea e ultima chestie de care să-mi fie frică. E o trecere,o trecere spre tine. Dumnezeu să te odihnească.