Buna Dimineata,

Frigul lui decembrie ne ancorează în realitatea înghețată adesea în banalitate, dar focul din case rămâne aliatul nostru, asigurându-ne o atmosferă propice visării și creației....O dimineata de luni,dar nu e doar o oarecare zi de luni, ci chiar decembrie, luni... Este decembrie și este luni și doar peste câteva ore viața îți va relua ritmul ei firesc. Ne vom înghesui din nou în autobuz, ne vom înjura în trafic, ne vom pierde răbdarea la coadă în supermarket, vom primi în cutia poștală facturi. Vom zâmbi mai puțin și vom bombăni mai mult. Vom alerga din nou, încercând să ieșim victorioși în cursa cu timpul, ecranul televizorului va fi iarăși invadat de “dive”. Ne vom plânge, vom număra banii din portofel, vom atenta cu gândul sau cu fapta la capra vecinului. Nu generalizez și nu spun că în aceste cuvinte mă regăsesc și eu sau că ar fi potrivite pentru voi. Sunt însă, din păcate, prezente în descrierea marii majorități. Și tot din păcate, majoritatea este cea care dictează. Chiar și când este vorba despre o stare de spirit. Este decembrie și va veni Crăciunul. Bunătatea va deveni din nou știrea zilei. Unii chiar se vor simți mai buni și vor face lucruri de care vor fi mândri. Cei care cârcotesc nu vor lipsi. Într-un fel decembrie este o lună privilegiată. Avem două șanse să ne împăcăm noi cu noi și cu ceilalți deopotrivă. Să uităm animozitățile și divergențele de opinii. Să întindem o mână celui de lângă noi și să risipim, fără zgârcenie, zâmbete. Va veni oare, vreodată, vremea când această stare de spirit va fi permanentă? (Sau mă rog, prezentă în marea majoritate a zilelor noastre, căci după cum bine știți, perfecțiunea nu există.