Iarna , un anotimp in care ai nostalgia copilariei , a fulgilor mari si pufosi de zapada pe care vroiam sa-i prindem in palma noastra , dar se topeau atat de repede , a naturii invesmantata in mantia alba de nea , a jocului cu bulgari de zapada si construirea omului de zapada simpatic , cu nasul lui de morcov , cu ochi din carbune sau din dopuri de sticla , caciula din vreo oala veche a mamei si cu o matura veche cu care sa ii sperie pe nedoriti , a derdelusului pe care il construiam cu grija udandu-l sa faca gheata buna de lunecat (talpile cizmulitelor erau esentiale , caci trebuiau sa lunece bine , nu ne placeau cele care nu lunecau) , a saniutei care parca zbura pe partia copilariei ...
Iernile copilariei sunt amintiri care raman in suflet si le pastram ca pe o draga comoara .
Eu am avut norocul sa copilaresc la munte , unde iarna este cu adevarat iarna si partiile de dat cu saniuta sunt la indemana , dar ierni frumoase sunt peste tot in tara noastra , chiar daca uneori adevarata iarna dureaza cel mult trei saptamani , si peste tot gasesti cel putin un delusor de pe care sa ta dai cu sania sau sa faci un derdelus bun de lunecat .
Nu imi amintesc sa-mi fi fost o data frig , desi veneam in casa cu obrajii rosii , cu hainele ude de atata tavalit prin zapada si cu mainile si picioarele bocna , dar asta trecea imediat si a doua zi o luam de la-nceput . Cum puteam sa lipsesc din trupa vesela de copii cu care eram , cum puteam sa nu fiu prezenta la toate poznele care ne treceau prin minte , desi puteam jura ca sunt un copil cuminte , dar daca o iau pe indelete acum si imi amintesc cate pozne cam dubioase am facut , parca nu era chiar asa ,
Si cred ca asta m-a calit si mi-a dat o rezistenta buna a organismului in fata bolilor si sunt recunoscatoare iernilor copilariei mele .
Si sa nu uitam ca iarna vine cu luna sarbatorilor de iarna , zisa si luna cadourilor , (care incepe cu sf. Nicolae , continua cu Craciunul ,care tine din ajun si inca trei zile , apoi vine ajunul Anului Nou , revelionul , sf. Vasile , sf. Stefan , Boboteaza , si la sfarsit sf. Ioan) , si atunci cum sa nu-ti fie draga iarna !
Haideti sa apreciem iarna pentru bucuria pe care o aduce cu ea si sa iesim la joaca cu mic cu mare de cate ori avem putina zapada . Ar fi bine sa se intoarca iernile de altadata , cu zapada multa care acoperea pamantul si copacii ca o plapuma pufoasa , decat sa avem ierni cu ger uscat care dauneaza culturilor si pomilor fructiferi .
Unde sunt iernile copilariei mele ?
Nu imi amintesc sa-mi fi fost o data frig , desi veneam in casa cu obrajii rosii , cu hainele ude de atata tavalit prin zapada si cu mainile si picioarele bocna , dar asta trecea imediat si a doua zi o luam de la-nceput . Cum puteam sa lipsesc din trupa vesela de copii cu care eram , cum puteam sa nu fiu prezenta la toate poznele care ne treceau prin minte , desi puteam jura ca sunt un copil cuminte , dar daca o iau pe indelete acum si imi amintesc cate pozne cam dubioase am facut , parca nu era chiar asa ,
Si cred ca asta m-a calit si mi-a dat o rezistenta buna a organismului in fata bolilor si sunt recunoscatoare iernilor copilariei mele .
Si sa nu uitam ca iarna vine cu luna sarbatorilor de iarna , zisa si luna cadourilor , (care incepe cu sf. Nicolae , continua cu Craciunul ,care tine din ajun si inca trei zile , apoi vine ajunul Anului Nou , revelionul , sf. Vasile , sf. Stefan , Boboteaza , si la sfarsit sf. Ioan) , si atunci cum sa nu-ti fie draga iarna !
Haideti sa apreciem iarna pentru bucuria pe care o aduce cu ea si sa iesim la joaca cu mic cu mare de cate ori avem putina zapada . Ar fi bine sa se intoarca iernile de altadata , cu zapada multa care acoperea pamantul si copacii ca o plapuma pufoasa , decat sa avem ierni cu ger uscat care dauneaza culturilor si pomilor fructiferi .
Unde sunt iernile copilariei mele ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu